{"id":129,"date":"2021-12-21T09:15:11","date_gmt":"2021-12-21T09:15:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cnandreisaguna.ro\/wordpress\/?page_id=129"},"modified":"2025-05-07T09:06:46","modified_gmt":"2025-05-07T07:06:46","slug":"personalitatea-andrei-saguna","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/cereri.eu\/peda\/personalitatea-andrei-saguna\/","title":{"rendered":"Personalitatea Andrei \u0218aguna"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Corifeu \u015fi apostol al neamului s\u0103u, Andrei \u015eaguna<\/strong> (1809-1873), prin tot ce a cutezat \u00eentru propov\u0103duirea rom\u00e2nismului, ap\u0103rarea credin\u0163ei str\u0103mo\u015fe\u015fti ortodoxe \u015fi ridicarea cultural\u0103 a rom\u00e2nilor a fost, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, expresia timpului s\u0103u \u015fi pentru c\u0103, prin \u00eentrega sa oper\u0103 religioas\u0103, politic\u0103 \u015fi c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 a anticipat unirea \u015fi prop\u0103\u015firea prin cultur\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103 a poporului rom\u00e2n, a r\u0103mas contemporanul nostru.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

S-a n\u0103scut la 1 ianuarie 1809, la Miskolc, \u00een nordul Ungariei, \u00een familia de origine macedo-rom\u00e2n\u0103 a lui Naum \u015fi Anastasia \u015eaguna. De\u015fi se tr\u0103geau de genera\u0163ii din confesiunea ortodox\u0103, la v\u00e2rsta de 8 ani copilul Anastasie (viitorul Andrei) \u00eempreun\u0103 cu familia sa vor fi trecu\u0163i cu for\u0163a la confesiunea catolic\u0103. Mama copiilor \u00eencearc\u0103 s\u0103 se opun\u0103 acestui plan, \u015fi va pleca cu copiii la un unchi al ei, la Pesta, care avea o situa\u0163ie material\u0103 foarte bun\u0103. Dificult\u0103\u0163ile financiare \u00eel vor face pe Naum \u015eaguna s\u0103 accepte promisiunile episcopului romano-catolic Stefan Fischer de a se ocupa de cheltuielile educa\u0163iei copiilor, dac\u0103 vor trece la confesiunea catolic\u0103.<\/p>


\u00cen 1816, Anastasie \u015eaguna \u00eencepe \u015fcoala de la Miskolc. \u00cen 1826 termina gimnaziul catolic la c\u0103lug\u0103rii piaristi din Pesta. La 29 decembrie 1826 trece la Ortodoxie printr-o declara\u0163ie scris\u0103 \u00een limba latin\u0103, din convingere \u015fi pentru c\u0103 aceasta a fost religia str\u0103mo\u015filor s\u0103i. A fost un act de curaj \u015fi de demnitate, de\u015fi aproape se autoexcludea din societatea (catolic\u0103 \u015fi protestant\u0103) \u00een care tr\u0103ia.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

\u00centre 1826-1829 urmeaz\u0103 filosofia \u015fi dreptul la Buda \u015fi le termin\u0103. \u00cen 1829, pleac\u0103 la V\u00e2rse\u0163 \u015fi se \u00eenscrie la teologie. La 1 noiembrie 1833, intr\u0103 \u00een monahism \u015fi \u00ee\u015fi schimb\u0103 numele \u00een Andrei. \u00centre 1834-1838, trece prin toate treptele ierarhice p\u00e2n\u0103 la preot \u015fi cele onorifice p\u00e2n\u0103 la protosinghel. \u00cen 1842 este f\u0103cut arhimandrit la m\u0103n\u0103stirea Hopova. \u00cen 1845 este stare\u0163 al m\u0103n\u0103stirii Covil, \u00een eparhia Neoplantei din Serbia. La 15\/27 iunie 1846, este trimis vicar general la Sibiu, \u00een locul episcopului Vasile Moga.
La 18\/30 aprilie 1848, este hirotonit la Carlovit ca episcop al Transilvaniei. Cu prilejul hirotoniei a rostit cuvintele r\u0103mase memorabile: \u201ePe rom\u00e2nii transilvaneni, din ad\u00e2ncul lor somn (vreau) s\u0103-i trezesc \u015fi cu voia c\u0103tre tot ce e adev\u0103rat, pl\u0103cut \u015fi drept s\u0103-i \u00eendrumez\u201c. E o declara\u0163ie\u2013program. Ea dovede\u015fte c\u0103 \u015ftia unde merge \u015fi ce avea de f\u0103cut. Nu era un simplu plasament al unui oarecare arom\u00e2n, poate incomod pentru s\u00e2rbi \u015fi pe care ace\u015ftia au voit a-l trimite c\u00e2t mai departe, sau poate s\u0103 fi g\u00e2ndit c\u0103 trimit aici un om format \u015fi promovat de ei, prin care s\u0103 se revin\u0103 \u00een Transilvania la situa\u0163ia de dinainte de Vasile Moga, cu episcopi s\u00e2rbi la Sibiu.<\/p>

La 3-15 mai 1848, la numai c\u00e2teva zile dup\u0103 hirotonie \u015fi \u00eentoarcerea de Carlovit, merge la Blaj \u015fi prezideaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu episcopul greco-catolic Lemeny, Adunarea de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii. I se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 Peti\u0163iunea na\u0163ional\u0103 ca s-o \u00eenm\u00e2neze \u00eemp\u0103ratului de la Viena, Francisc Iosif. \u00cen 16\/28 decembrie 1948, organizeaz\u0103 o nou\u0103 Adunare la Sibiu. Se \u00eentocme\u015fte o noua Peti\u0163iune \u015fi tot el este \u00eens\u0103rcinat s-o duc\u0103 \u00eemp\u0103ratului, ceea ce \u015fi face. Era o vreme de rede\u015fteptare na\u0163ional\u0103 \u015fi \u015eaguna devine dintr-o dat\u0103 conduc\u0103torul ei. Peste c\u00e2teva luni conduce o noua delega\u0163ie la Viena. Prezint\u0103 Memoriul na\u0163iunii rom\u00e2ne din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din p\u0103r\u0163ile vecine ale Ungariei \u015fi din Bucovina, un document politic de mare importan\u0163\u0103, mai ales pentru c\u0103 \u00een el se afirma ideea unit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor din Imperiul habsburgic. \u015eaguna se implica tot mai mult \u00een destinul Transilvaniei \u015fi \u00een afirmarea drepturilor rom\u00e2nilor. De aceea, Eminescu va observa c\u0103 \u201e\u015eaguna a fost om politic din cre\u015ftet p\u00e2n\u0103-n t\u0103lpi\u201c.<\/p>

\u00a0La 27 august 1850, se deschide la Sibiu Tipografia eparhial\u0103 \u00eentemeiat\u0103 pe banii lui \u015eaguna. Aici se tip\u0103resc abecedare, c\u0103r\u0163i de istorioare biblice \u015fi manuale de teologie. \u00cen acela\u015fi an, 1850, a primit titlul de baron. Inaugurarea tipografiei lui \u015eaguna, la Sibiu venea numai la zece ani dup\u0103 cea inaugurat\u0103 de M. Kog\u0103lniceanu la Ia\u015fi. Ace\u015fti zece ani diferen\u0163\u0103 sunt \u00eens\u0103 aproape de neglijat dac\u0103 avem \u00een vedere condi\u0163iile \u00een care cei doi au pus bazele unei institu\u0163ii de mare importan\u0163\u0103 pentru dezvoltarea cultural\u0103, Moldova era liber\u0103, Transilvania era din nou sub opresiune, dup\u0103 slabele rezultate ale Revolu\u0163iei de la 1848.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

La 1 ianuarie 1853 se \u00eentemeiaz\u0103 Telegraful Rom\u00e2n, singurul ziar din Rom\u00e2nia cu apari\u0163ie ne\u00eentrerupt\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. \u00cen anul 1853, \u015eaguna reorganizeaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie \u015fi pedagogie cu durata de 3 ani, care se va numi Seminarul Andreian. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1854, organizeaz\u0103 peste 800 de \u015fcoli primare confesionale. Din \u00eendemnul lui \u015eaguna se tip\u0103resc 25 de manuale \u015fcolare. Sub \u00eendrumarea sa, s-au \u00eentemeiat liceele ortodoxe din Bra\u015fov \u015fi Brad. \u00cen anul 1857, \u00eencepe str\u00e2ngerea fondurilor pentru o nou\u0103 catedral\u0103 \u00een Sibiu. <\/p>

\u00cen 1858, \u015eaguna publica Biblia, a cincea dup\u0103 Biblia de la Bucure\u015fti (1688) a lui Ioan Bob (1795), a lui Gavril Banulescu-Bodoni de la Petersburg (1819) \u015fi cea de la Buz\u0103u (1854), a lui Filotei. \u015eaguna face \u00eendrept\u0103ri de limb\u0103 \u015fi \u00eei scrie prefa\u0163a. El se declar\u0103 de acord cu teoria circula\u0163iei cuvintelor, \u00een sensul c\u0103 \u201eacea limb\u0103 este bun\u0103, care e \u00een\u0163eleas\u0103 de to\u0163i rom\u00e2nii de pretutindeni\u201c. Limba Bibliei trebuie s\u0103 fie vorbit\u0103 de popor, s\u0103 exprime \u201echipul cuget\u0103rii poporului\u201c. Nu cade \u00een plasa exager\u0103rilor latinizan\u0163ilor, dovedind un bun sim\u0163 literar \u015fi filologic mult mai corect \u015fi mai firesc dec\u00e2t al filologilor profesioni\u015fti care voiau sa creeze o limb\u0103 artificial\u0103.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Trebuie men\u0163ionat \u015fi Calendarul, revista anual\u0103 \u00eentemeiat\u0103 de \u015eaguna, care \u00ee\u015fi continua apari\u0163ia \u015fi ast\u0103zi, sub numele de \u00cendrum\u0103tor bisericesc.<\/p>

La 4 noiembrie 1861, \u00een urma demersurilor lui \u015eaguna la Viena, la Curte, se aprob\u0103 Statutele Asocia\u0163iunii transilv\u0103ne pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi pentru cultura poporului rom\u00e2n (ASTRA). Ideea Asocia\u0163iunii apar\u0163ine lui Ioan Cavaler de Pu\u015fcariu. Materializarea ei apar\u0163ine unor b\u0103rba\u0163i de seam\u0103 ai vremii, printre care \u015eaguna, G. Bari\u0163iu, preotul Timotei Cipariu, Ion Ra\u0163iu \u015fi al\u0163ii. \u015eaguna a fost ales primul pre\u015fedinte \u015fi a fost la inima lui p\u00e2na la moarte. El se bucura c\u0103 Asocia\u0163iunea va promova limba rom\u00e2na: \u201eAici voi fi norocos a auzi sunetele cele dulci ale limbii mele materne\u201c. Du\u015fmanii lui au lansat la un moment dat zvonul c\u0103 n-ar \u015fti rom\u00e2neste. Oameni mici la suflet au existat dintotdeauna!<\/p>

\u00cen iulie 1862, s-a organizat la Bra\u015fov Adunarea general\u0103 a Asocia\u0163iunii \u015fi o expozi\u0163ie de produse industriale transilv\u0103nene. \u015eaguna vorbe\u015fte despre cultivarea limbii \u015fi a culturii rom\u00e2ne. La 24 decembrie 1864, \u015eaguna reu\u015fe\u015fte s\u0103 capete recunoa\u015fterea re\u00eenfiin\u0163\u0103rii Mitropoliei Transilvaniei, cu re\u015fedinta la Sibiu, Mitropolie care fusese desfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1700, c\u00e2nd s-a impus violent \u00een via\u0163a Transilvaniei unia\u0163ia. El \u00eenfiinteaz\u0103 \u015fi doua episcopii noi, una la Arad \u015fi alta la Caransebe\u015f. \u00cen ianuarie 1865, el cere ie\u015firea de sub jurisdic\u0163ia Patriarhiei s\u00e2rbe\u015fti de la Carlovit. \u00cen anul 1867, \u00eempotriva voin\u0163ei rom\u00e2nilor \u2013 de nobis sine nobis \u2013 se instaleaz\u0103 dualismul austro-ungar, se anuleaz\u0103 toate legile favorabile rom\u00e2nilor. Rom\u00e2nii se vor fram\u00e2nta mult \u015fi se vor \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een dou\u0103 tabere: activi\u015ftii, care doreau s\u0103 lupte pentru drepturile lor chiar \u00een Parlamentul de la Budapesta \u015fi pasivi\u015ftii, care recomandau ab\u0163inerea de la orice colaborare politic\u0103 \u00een Parlament. \u015eaguna a fost de partea activi\u015ftilor. Temperament de lupt\u0103tor, el n-a crezut \u00een retragerea din lupt\u0103, \u015ftiind c\u0103 o astfel de \u201egrev\u0103\u201c n-ar putea ob\u0163ine nimic de la o st\u0103p\u00e2nire cinic\u0103 \u015fi opresoare. I se va da dreptate abia la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, c\u00e2nd to\u0163i se vor uni din nou pe programul activismului. Ne\u00een\u0163elegerile acestea dintre rom\u00e2ni l-au am\u0103r\u00e2t grav pe \u015eaguna, p\u00e2na la \u00eemboln\u0103vire.<\/p>

La 14 septembrie 1868, la propunerea \u015fi pe textul lui \u015eaguna, Congresul National Bisericesc aproba Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Transilvania. Biserica sa avea un Parlament, Congresul, acum cap\u0103t\u0103 \u015fi o Constitu\u0163ie. Rom\u00e2nii nu le puteau avea pe cele politice: \u015eaguna supline\u015fte aceasta prin organizarea bisericeasc\u0103. Printre marile \u015fi genialele idei \u015fi fapte ale lui \u015eaguna, aceasta nu trebuie uitat\u0103. Principiul de baza al Statutului era angajarea \u00een conducerea treburilor rom\u00e2nesti \u015fi a Bisericii ortodoxe a laicilor \u015fi a preotilor, \u00een propor\u0163ie de dou\u0103 treimi laici \u015fi o treime preo\u0163i. Peste ani, c\u00e2nd se vor \u00eentocmi Statutele Patriarhiei Rom\u00e2ne din Rom\u00e2nia Mare, acest principiu \u015fagunian va fi preluat \u015fi p\u0103strat \u00een organizarea bisericeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>

\u00cen 1870, \u015eaguna a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, o recunoa\u015ftere, a marilor sale merite culturale, bisericesti \u015fi na\u0163ionale. La 25 iunie 1873, bolnav, a trecut la cele ve\u015fnice \u015fi a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul bisericii din R\u0103\u015finari. A murit \u00eentristat de neputin\u0163a rom\u00e2nilor de a fi \u00eentr-o sim\u0163ire, o voin\u0163\u0103 \u015fi un g\u00e2nd, ultimul s\u0103u cuv\u00e2nt, testamentar, a fost: \u201eTr\u0103iti \u00een pace, nu v\u0103 \u00eenvr\u0103jbi\u0163i\u201c.<\/p>

Om al Bisericii, dar \u015fi om cu deosebite calit\u0103\u0163i politice indispensabile \u00eentr-o vreme \u00een care, f\u0103r\u0103 acestea, nu se putea face fa\u0163\u0103 abuzurilor Puterii, \u015eaguna a \u015ftiut s\u0103 citeasc\u0103 \u00een semnele timpului, \u00een evenimente \u015fi \u00eemprejur\u0103ri \u015fi s\u0103 trag\u0103 pentru poporul s\u0103u foloasele p\u00e2n\u0103 la limita posibilului. Cutez\u0103tor al \u00eennoirilor, a \u00eenfiin\u0163at institu\u0163ii noi, rom\u00e2ne\u015fti, a imaginat forme de activit\u0103\u0163i publice, adesea \u00een spiritul vremii, dar \u015fi \u00eempotriva ei, din perspectiva pe care le anticipa cu deosebit spirit diplomatic. A \u015ftiut s\u0103 profite de sl\u0103birea Imperiului c\u00e2nd a fost cazul, \u015fi s\u0103-i dea impresia c\u0103 \u00eel sus\u0163ine c\u00e2nd era evident c\u0103 nu se putea altfel.<\/p>

\u00cen 1859, Austria pierde Lombardia \u00een r\u0103zboiul cu Fran\u0163a \u015fi Italia \u015fi trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unui deficit bugetar de 280 de milioane de florini.
\u00cen aceste condi\u0163ii, particip\u00e2nd la lucr\u0103rile Senatului, \u015eaguna a \u015ftiut s\u0103 profite de evenimente. \u015ei-a dat m\u00e2na cu Andrei Mocioni, care reprezenta pe rom\u00e2nii din Banat, \u015fi cu baronul Nicolae Petrina din Bucovina. Erau \u2013 ca \u015fi el \u2013 macedorom\u00e2ni. Se cerea trecerea la o guvernare constitu\u0163ional\u0103 \u015fi na\u0163iunile componente al Imperiului cereau drepturi. \u00cen ciuda eviden\u0163ei, ungurul Gheorghe Majlath afirma c\u0103 \u00een Ungaria exist\u0103 o singur\u0103 na\u0163iune, cea maghiar\u0103, \u015fi respingea preten\u0163iile celorlalte na\u0163iuni. \u015eaguna s-a opus, afirm\u00e2nd identitatea rom\u00e2nilor ca rom\u00e2ni. El a cerut \u201econstitu\u0163ii provinciale corespunz\u0103toare, egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire a tuturor na\u0163iunilor \u015fi dreptul limbii lor \u00een toate dreg\u0103toriile, a\u015fezarea religiei cre\u015ftine pe o treapt\u0103 egal\u0103 \u00eentre ele ca \u015fi fa\u0163\u0103 de Stat, asigurarea de c\u0103tre stat a tuturor institu\u0163iilor confesionale\u201c.<\/p>

\u015eaguna avea \u00eenc\u0103 din prima tinere\u0163e experien\u0163a maghiarizarii. La \u015fcoal\u0103 a fost trecut \u201eHungarus\u201c. De aceea cere trecerea la ortodoxie, c\u0103ci era socotit \u015fi catolic. A fost \u015fi acesta un act care prevenea asupra unui destin deosebit.<\/p>

La moartea lui \u015eaguna episcopul sas G.D. Teutsch a scris: \u201e\u015eaguna a fost conduc\u0103torul intelectual singurul cunoscut al poporului s\u0103u \u015fi a putut s\u0103 ob\u0163in\u0103 \u00een aceast\u0103 calitate astfel de rezultate politice, cum rar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 vreunui muritor a se \u00eenvrednici de ele\u201c. George Bari\u0163iu, care era unit, scria: \u201eCe s\u0103 zicem despre imensele progrese f\u0103cute \u00een arhidieceza greco-oriental\u0103, at\u00e2t \u00een re\u015fedin\u0163a sa de la Sibiu, c\u00e2t si \u00een afar\u0103, \u00een cler! Despre aceasta pot s\u0103 judece numai acei fii ai Patriei care cunoscuser\u0103 starea ei deplorabil\u0103 dinainte de 1848. Se ceruse un spirit gigantic \u015fi o voin\u0163\u0103 ne\u00eenduplecat\u0103 pentru ca s\u0103 o regenereze. O adev\u0103rat\u0103 providen\u0163\u0103 a fost aceea care \u00eel trimisese pe Andrei baron de \u015eaguna<\/i><\/strong>\u201c.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Corifeu \u015fi apostol al neamului s\u0103u, Andrei \u015eaguna (1809-1873), prin tot ce a cutezat \u00eentru propov\u0103duirea rom\u00e2nismului, ap\u0103rarea credin\u0163ei str\u0103mo\u015fe\u015fti ortodoxe \u015fi ridicarea cultural\u0103 a rom\u00e2nilor a fost, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, expresia timpului s\u0103u \u015fi pentru c\u0103, prin \u00eentrega sa oper\u0103 religioas\u0103, politic\u0103 \u015fi c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 a anticipat unirea \u015fi prop\u0103\u015firea prin cultur\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103 a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-129","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cereri.eu\/peda\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/129","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cereri.eu\/peda\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/cereri.eu\/peda\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cereri.eu\/peda\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cereri.eu\/peda\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=129"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/cereri.eu\/peda\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/129\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1663,"href":"https:\/\/cereri.eu\/peda\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/129\/revisions\/1663"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cereri.eu\/peda\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}